Am fost, suntem și vom fi liberali! Suntem, însă, pentru acel liberalism bazat mai degrabă pe ideea contingenței decât pe cea a necesității, pe relativism mai degrabă decât pe metafizică și pe ironie mai degrabă decât pe utlizarea unor vocabulare finale. Am folosit un limbaj filosofic care pare pretențios, îl vom explica în cele ce urmează, îl preferăm, însă, în detrimentul unor afirmații ex-cathedra cum că, cităm din memorie, ”un milion este un milion și în România și în Spania” și unor reprezentări grafice în care ierarhizarea, fundamentată statistic, a unor forme geometric – multicolore ne dă, n-o să vă vină să credeți, cei mai viteji și mai drepți dintre muritori în prima mare batălie a mileniului, cea cu perfidul COVID-19.
Am spus ideea contingenței și nu cea a necesității și relativism mai degrabă decât metafizică în sensul că preferăm conștiința propriei noastre imprecizii, a propriei noastre posibilități de a ne înșela, de a greși cu speranța de a ne îmbunătăți, treptat, prin dialog și acceptare a celuilalt, opiniile și practicile; relativism nu înseamnă superficialitate, înseamnă doar că recunoaștem că ne putem înșela și optăm pentru asumarea acestei slăbiciuni în detrimentul iluziei de a fi întotdeauna obiectivi și, în consecință, de a avea impresia (sau de a o lăsa celorlalți) că avem întodeauna dreptate. Preferăm, spuneam, ironia vocabularelor finale, adică ne asumăm un discurs în care putem pune sub semnul îndoileii tot ceea ce ne pare că nu acceptă replică! Noi acceptăm replici, ne plac replicile de calitate tocmai pentru că acestea din urmă ne ajută să ne rafinăm convingerile, și să îmbunătățim practicile.
”Statisiticile nu mint”! Adevărat, statisticile nu mint, doar că nu au nici capacitate discursivă pentru a se autoprezenta. Oamenii care le citesc mint, unii tendențios și din rea-voință, alții din necunoaștere. Și ne referim la graficul prezentat, într-o conferință de presă, de președintele României, grafic din care reieșea, nici mai mult nici mai puțin, că suntem, dacă nu primii, cel puțin printre primii, în clasamentul țărilor care au gestionat cu succes pandemia de COVID-19. În fața Germaniei și în fața Israelului (nu s-a pomenit nimic de Coreea de Sud, era prea departe, probabil, de ceea ce considera șeful statului, că reprezintă orizontul geografic al auditoriului); să nu vorbim de Italia sau Spania, acestea au fost arătate condescendent cu degetul ca exemplu negativ, le suntem însă, cu inima, aproape. Poate dacă s-ar fi rezumat doar la comparația cu Italia și Spania am fi tăcut, dar când întregul tău aparat de consilieri îți furnizează niște date care, la citirea lor, ar face 3/4 din germani să alerge, în plină noapte spre a evita strictețea carantinei, să prindă ultimul avion spre București, pentru că și pe plaiuri mioritice se poate găsi ceva de cules, trebuie să spunem ceva. Nu a trecut, parcă, mult timp de la momentul în care căutam cu lămpașul în mână prin beciuri, hrube, peșteri și alte văgăuni, ventilatoarele geto-dace din rezerva strategică în timp ce săracii nemți ajutau vechiul dușman (Franța) să-și trateze răniții din Alsacia și Lorena, aduși cu elicopterul sau cu TGV-uri transformate în spitale mobile. Să lăsăm ironia, pentru început iată graficul prezentat presei, grafic în care suntem, de departe, cei mai tari:
Ce a uitat președintele să spună este că, în cel mai bun caz, trebuia menționat și numărul de testări iar, din numărul de testări, să se calculeze rata cazurilor pozitive. Și aici am fi stat bine, cu rezervele de rigoare, ale noastre, întrucât testările masive în USA, Italia și Spania au fost făcute în zonele cele mai atinse de impactul pandemiei de COVID-19, automat o rată mai ridicată de îmbolnăviri. ”Un milion de teste e un milion doar în Germania, nu și în România”, această replică ne aparține.
Iată, de fapt, care e situația reală (raportată la datele de care dispunem)
Cazuri | Populatie | Milioane | Cazuri/ milion | Teste | % testati | Teste la milion | % Cazuri pozitive | |
Spania | 232128 | 46754778 | 46.754778 | 4964.8 | 1345560 | 2.88 | 28779 | 17.25 |
România | 11616 | 19237691 | 19.237691 | 603.8 | 150309 | 0.78 | 7813 | 7.73 |
Germania | 159912 | 83783942 | 83.783942 | 1908.6 | 2072669 | 2.47 | 24738 | 7.72 |
USA | 1035765 | 331002651 | 331.002651 | 3129.2 | 5919847 | 1.79 | 17885 | 17.50 |
Italy | 201505 | 60461826 | 60.461826 | 3332.8 | 1846934 | 3.05 | 30547 | 10.91 |
Israel | 15782 | 8655535 | 8.655535 | 1823.3 | 313135 | 3.62 | 36177 | 5.04 |
Franța | 165911 | 65273511 | 65.273511 | 2541.8 | 463662 | 0.71 | 7103 | 35.78 |
UK | 161145 | 67886011 | 67.886011 | 2373.8 | 763387 | 1.12 | 11245 | 21.11 |
Canada | 50026 | 37742154 | 37.742154 | 1325.5 | 754800 | 2.00 | 19999 | 6.63 |
Cum stăm de fapt: penultimul loc la numărul de testări din totalul populației (0,78%) – comparativ cu țările din lista prezentată presei; rata de cazuri pozitive calculat din numărul de testări: (7.73%) – mai slabă decât ratele înregistrate de Germania, Israel și Canada, nu ar fi fost o cifră rea comparativ cu Franța de exemplu (35.78%) (Franța are o rata mai mică de testare întrucât au fost vizați exclusiv cei cu simptome grave, în Franța va urma,însă, o relaxare a măsurilor de carantină, dublată de o campanie de testare masivă de circa 700.000 de teste/ săptămână). Probabil că dadea rău fiind doar la 3,18% distanță de Italia, asociată în mentalul colectiv cu cea mai afectată țară de COVID-19.
Ne-am dori să vedem cifrele la finalul pandemiei în condițiile în care aceste vor fi citite nepărtinitor și, în niciun caz, cu scopul de a câștiga capital politic. Și ne mai dorim să ne înșelăm în privința afirmației noastre cum că, la o rata a testării la nivelul celui efectuat în Italia sau Spania, numărul de cazuri pozitive/ milion de locuitori nu ar fi chiar atât de roz. Încheiem, parafrazând motto-ul blogului nostru: “To clarify, *add* tests.”