Despre statistici și pseudo-liberalism sau cum România a învins Germania în lupta cu COVID – 19

Am fost, suntem și vom fi liberali! Suntem, însă, pentru acel liberalism bazat mai degrabă pe ideea contingenței decât pe cea a necesității, pe relativism mai degrabă decât pe metafizică și pe ironie mai degrabă decât pe utlizarea unor vocabulare finale. Am folosit un limbaj filosofic care pare pretențios, îl vom explica în cele ce urmează, îl preferăm, însă, în detrimentul unor afirmații ex-cathedra cum că, cităm din memorie, ”un milion este un milion și în România și în Spania” și unor reprezentări grafice în care ierarhizarea, fundamentată statistic, a unor forme geometric – multicolore ne dă, n-o să vă vină să credeți, cei mai viteji și mai drepți dintre muritori în prima mare batălie a mileniului, cea cu perfidul COVID-19.

Am spus ideea contingenței și nu cea a necesității și relativism mai degrabă decât metafizică în sensul că preferăm conștiința propriei noastre imprecizii, a propriei noastre posibilități de a ne înșela, de a greși cu speranța de a ne îmbunătăți, treptat, prin dialog și acceptare a celuilalt, opiniile și practicile; relativism nu înseamnă superficialitate, înseamnă doar că recunoaștem că ne putem înșela și optăm pentru asumarea acestei slăbiciuni în detrimentul iluziei de a fi întotdeauna obiectivi și, în consecință, de a avea impresia (sau de a o lăsa celorlalți) că avem întodeauna dreptate. Preferăm, spuneam, ironia vocabularelor finale, adică ne asumăm un discurs în care putem pune sub semnul îndoileii tot ceea ce ne pare că nu acceptă replică! Noi acceptăm replici, ne plac replicile de calitate tocmai pentru că acestea din urmă ne ajută să ne rafinăm convingerile, și să îmbunătățim practicile.

”Statisiticile nu mint”! Adevărat, statisticile nu mint, doar că nu au nici capacitate discursivă pentru a se autoprezenta. Oamenii care le citesc mint, unii tendențios și din rea-voință, alții din necunoaștere. Și ne referim la graficul prezentat, într-o conferință de presă, de președintele României, grafic din care reieșea, nici mai mult nici mai puțin, că suntem, dacă nu primii, cel puțin printre primii, în clasamentul țărilor care au gestionat cu succes pandemia de COVID-19. În fața Germaniei și în fața Israelului (nu s-a pomenit nimic de Coreea de Sud, era prea departe, probabil, de ceea ce considera șeful statului, că reprezintă orizontul geografic al auditoriului); să nu vorbim de Italia sau Spania, acestea au fost arătate condescendent cu degetul ca exemplu negativ, le suntem însă, cu inima, aproape. Poate dacă s-ar fi rezumat doar la comparația cu Italia și Spania am fi tăcut, dar când întregul tău aparat de consilieri îți furnizează niște date care, la citirea lor, ar face 3/4 din germani să alerge, în plină noapte spre a evita strictețea carantinei, să prindă ultimul avion spre București, pentru că și pe plaiuri mioritice se poate găsi ceva de cules, trebuie să spunem ceva. Nu a trecut, parcă, mult timp de la momentul în care căutam cu lămpașul în mână prin beciuri, hrube, peșteri și alte văgăuni, ventilatoarele geto-dace din rezerva strategică în timp ce săracii nemți ajutau vechiul dușman (Franța) să-și trateze răniții din Alsacia și Lorena, aduși cu elicopterul sau cu TGV-uri transformate în spitale mobile. Să lăsăm ironia, pentru început iată graficul prezentat presei, grafic în care suntem, de departe, cei mai tari:

Ce a uitat președintele să spună este că, în cel mai bun caz, trebuia menționat și numărul de testări iar, din numărul de testări, să se calculeze rata cazurilor pozitive. Și aici am fi stat bine, cu rezervele de rigoare, ale noastre, întrucât testările masive în USA, Italia și Spania au fost făcute în zonele cele mai atinse de impactul pandemiei de COVID-19, automat o rată mai ridicată de îmbolnăviri. ”Un milion de teste e un milion doar în Germania, nu și în România”, această replică ne aparține.

Iată, de fapt, care e situația reală (raportată la datele de care dispunem)

CazuriPopulatieMilioaneCazuri/ milionTeste% testatiTeste la milion% Cazuri pozitive
Spania2321284675477846.7547784964.813455602.882877917.25
România116161923769119.237691603.81503090.7878137.73
Germania1599128378394283.7839421908.620726692.47247387.72
USA1035765331002651331.0026513129.259198471.791788517.50
Italy2015056046182660.4618263332.818469343.053054710.91
Israel1578286555358.6555351823.33131353.62361775.04
Franța1659116527351165.2735112541.84636620.71710335.78
UK1611456788601167.8860112373.87633871.121124521.11
Canada500263774215437.7421541325.57548002.00199996.63

Cum stăm de fapt: penultimul loc la numărul de testări din totalul populației (0,78%) – comparativ cu țările din lista prezentată presei; rata de cazuri pozitive calculat din numărul de testări: (7.73%) – mai slabă decât ratele înregistrate de Germania, Israel și Canada, nu ar fi fost o cifră rea comparativ cu Franța de exemplu (35.78%) (Franța are o rata mai mică de testare întrucât au fost vizați exclusiv cei cu simptome grave, în Franța va urma,însă, o relaxare a măsurilor de carantină, dublată de o campanie de testare masivă de circa 700.000 de teste/ săptămână). Probabil că dadea rău fiind doar la 3,18% distanță de Italia, asociată în mentalul colectiv cu cea mai afectată țară de COVID-19.

Ne-am dori să vedem cifrele la finalul pandemiei în condițiile în care aceste vor fi citite nepărtinitor și, în niciun caz, cu scopul de a câștiga capital politic. Și ne mai dorim să ne înșelăm în privința afirmației noastre cum că, la o rata a testării la nivelul celui efectuat în Italia sau Spania, numărul de cazuri pozitive/ milion de locuitori nu ar fi chiar atât de roz. Încheiem, parafrazând motto-ul blogului nostru: “To clarify, *add* tests.” 

MULTI-WAVE SURVEY (ROMÂNIA) – COVID 19 – WAVE 2 ROMÂNIA – DIASPORA

Pentru că suntem puțin exclusiviști recunoaștem faptul că ne place să fim citați pentru analizele care trec dincolo de percepția simplistă despre cât de popular este x sau y sau câtă încredere inspiră o instituție sau alta. Pentru că nu putem fi, însă, exclusiviști până la capăt, facem și astfel de clasamente care, de obicei, dau titlurile unor articole cu ceva mai multă priză la publicul larg. Începem, în consecință, cu rezultatele Valului 2 referitoare la încrederea în personalitățile responsabile cu gestionarea crizei de COVID 19, respectiv în instituțiile implicate, în diverse forme, în monitorizarea, combaterea și împiedicarea proliferării pandemiei care, ținându-ne mai mult în case, ne îndeamnă la scris.

Între primul val și cel de-al doilea o singură chestiune se remarcă: cele 22% câștigate de Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății, câștig zicem noi datorat mai ales omniprezenței domniei sale în mijlocul a tot ceea ce înseamnă focar de infecție. Raed Arafat încă deține fotoliul de lider, Klaus Iohannis a adunat vreo 5% în timp ce premierul Orban deține, în continuare, așa numita lanternă-roșie. Ministrul de interne Mircea Vela este new entry în topul nostru, lăsăm pentru următorul val o analiza mai detaliată a poziției acestuia în top; cum până la Crăciun mai este, credem că va fi ferit de tentația unui pact cu Domnul și nu va mai atenta la izolarea enoriașilor.

Dacă între primul val și cel de-al doilea nu se înregistrează shimbări majore în ceea ce privește nivelul de încredere pe care perosanele intervievate îl au în diversele instituții implicate, după chipul și asemănarea lor, în combaterea pandemiei de COVID-19, cele trei new entries Armata, Poliția și Biserica ocupă, fără prea mult efort podiumul încrederii cu 77, 64 și, 63 procente de mențiuni pozitive cumulate (Foarte multă încredere + Ceva încredere). Despre Mass Media (37%) vom vorbi în finalul articolului în contextul în care vom face o analiză a modului în care aceasta a prezentat rezultatele primului val.

Analiza, în ambele valuri, a indicatorului pe care l-am numit CONCERNE a luat forma, pe de o parte, a măsurării felului în care cei intervievați își manifestă îngrijorarea față de eventualitatea îmbolnăvirii de COVID-19, aka SARSCoV2 sau, pentru cunoscuți, simplu Coronavirus și, pe de altă parte, a ierahizării principalelor alte griji legate de efectele socio-economice ale răspândirii virusului.

Ușor de remarcat din lectura graficului de mai sus că, în ambele valuri, procentul celor care nu sunt îngrijorați (puțin probabil și deloc probabil) întrunește lejer mult peste 50% dintre opiniile celor intervievați (59.5% în primul val și 62.5% în cel de al doilea). În următorul grafic prezentăm, comparativ, evoluția nivelului de îngrijorare pe care îl au cetățenii din Republica Moldova pe parcursul a 7 valuri de analiză. Prezentarea le aparține colegilor de la CBS-AXA-Center of Sociological Investigations and Marketing Research Chișinău. În fiecare val peste 50% manifestă aceeași absență a grijilor legate de o eventuală îmbolnăvire. Ne-a plăcut remarca domnului Vasile Cantarji care a indentificat sursa variațiilor în procentele obținute pe segmentele Deloc & Puțin probabil în variațiile numărului de cazurilor confirmate și de decese așa cum sunt prezentate în raportările zilnice – motiv pentru că am și preluat-o ca atare.

Înainte de a trece la analiza motivelor invocate de respondenți (comparativă România – Moldova) pentru justificarea gradului scăzut de îngrijorare menționăm că, de departe, cel mai îngrijorător aspect este, în ambele valuri, posibilitatea scăderii veniturilor sau a pierderii locului de muncă, rezultat al impactului pe care răspândirea pandemiei l-ar avea asupra economiei.

Am ales să detaliem un pic comparația România – Republica Moldova în ceea ce privește ierarhia motivelor sus-invocate întrucât este, din punct de vedere metodologic, un bun exemplu despre cum o lectură defectuoasă a datelor poate da naștere la interpretări eronate.

Chiar dacă pentru România recodificarea răspunsurilor deschise a făcut că măsurile de distanțare socială, cele profilactice și de protecție (41% + 30.7% + 10.8% = 82.5% – Republica Moldova) să fie grupate în categoria Respect măsurile de izolare/ igienă (procente cumulate 52.9%) o diferență majoră persistă (aproape 30%). În opinia noastră ea provine din faptul că, pentru ambele eșantioane, variantele de răspuns posibile nu se exclud reciproc. Astfel de exemplu, nimic nu împiedică o persoană care consideră că se infectează doar cei bolnavi deja sau bătrâni să respecte deopotrivă măsurile de izolare, cele de igienă sau cele de protecție, după cum nu se exclud nici practicarea în același timp și de către aceeași persoană a tuturor măsurilor recomandate . Cu referire strict la cei 26.1% care își justifică absența temerilor legate de îmbolnărire prin aceea că sunt tineri, noi îi sfătuim să fie și un pic neliniștiți; încercând o scurtă analiză calitativă credem că accentul pus în comunicatele oficiale pe vârsta înaintată și a pacienților decedați și pe comorbidități a dus la o oarecare relaxare a persoanelor tinere pe sugestii indirecte oferite de autorități justificate,însă, statistic.

În încheiere indicăm locul unde pot fi găsite ceva mai multe date ale Valului 2 (https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=129313265389449&id=112865937034182) și trecem la o scurtă Revistă a presei, căreia îi mulțumim pentru faptul că ne-a preluat dar căreia îi sugerăm ca, în special pe ceea ce ține de aspecte metodologice, să preia informația într-un mod cât mai fidel (deriva interpretativă este un proces care, uneori, e fascinant deci nu-l contestăm). Așa DA uneori, Așa NU alteori!

ȘTIRILE PROTV: Absolut de acord cu titlul care scoate în evidență cele mai atractive date ale primului val, nu însă și cu faptul că eșantionul nu a fost precizat așa cum apare el în comunicatul de presă remis redacției (Primul val are un eșantion de 250 de persoane intervievate, la nivelul tuturor valurilor se estimează un eșantion de 1250 de respondenți!) https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/sondaj-romanii-recunosc-ca-ies-din-casa-se-tem-mai-mult-de-pierderea-jobului-si-sunt-intoleranti-fata-de-cei-infectati.html?fbclid=IwAR0VDYfWPWlyG2Eg_BXZWfNsF1eawGrv9sAAwfSvwvjld9b0Elm7xylvgsw

DC NEWS: Datele pe care le-am prezentat sunt, într-adevăr alarmante, mai ales cele privind gradul de toleranță al românilor, cât despre termenul de ”exploziv” asociat cercetării noastre considerăm că, pe termen lung, va duce, în cazul în care frecvența identificării situațiilor ”explozive” va depăși capacitatea noastră sau a altor furnizori de a acoperi necesarul de materiale pirotehnice, la o scăderea a credibilității demersului jurnalistic. În plus aceeși eroare în privința structurii eșantionului.

FANATIK.RO: Prezintă foarte corect, cuprinzător și documentat rezultatele sondajului realizat de Quest Research https://www.fanatik.ro/sondaj-romanii-nu-au-incredere-in-responsabilii-pentru-gestionarea-epidemiei-si-se-tem-sa-aiba-vecini-bolnavi-de-covid-19-19183062?fbclid=IwAR25HW5WeTSfSGVburVJjbWpmTyH1OhRXsEj11MTiQfJGiwAafQUB_4KC3Q. Așa da!

Expressdebanat.ro: preia doar datele privind nivelul de încredere în politicieni și instituții, nicio problemă, e dreptul presei să furnizeze elementele pe care le consideră relevante pentru publicul țintă; se păstrează, din nou aceeași eroare în privința structurii eșantionului. Le mulțumim, totuși, pentru interesul pe care ni l-au acordat. https://expressdebanat.ro/in-vreme-de-pandemie-romanii-au-cea-mai-mare-incredere-in-arafat-iohannis-si-orban-mai-la-urma/

Subiectiv.net: preia absolut corect datele, le prezintă pe cele mai importante, titlul este, însă, unul, care este inacceptabil: Românii și-au schimbat mentalitatea: mai bine cu vecini romi decât cu homosexuali și infectați de Covid-19. Nicăieri nu am sugerat respondeților cum că ar trebui să aleagă între un vecin rom sau homosexual și unul infectat cu COVID – 19! Am măsurat nivelul de intoleranță manifestat de intervievați la adresa mai multor categorii de persoane și pentru absolut toate, acest nivel este foarte înalt și, din punctul nostru de vedere, inacceptabil într-o societate democratică. Astfel de titluri NU! http://subiectiv.net/2020/04/18/romanii-si-au-schimbat-mentalitatea-mai-bine-cu-vecini-romi-decat-cu-homosexuali-si-infectati-de-covid-19/

http://www.iromeni.com/2020/04/video-sondaj-quest-peste-70-din-romani.html?fbclid=IwAR0x-xA0tf2yML54zja2Fn6jJTv__jhtiHMKFpSdDzn0-qxH_xVMFi273_4 – interviul care prezintă câteva rezultate ale studiilor desfășurate deopotrivă în Republica Moldova și România – întrebări puse la obiect, răspunsuri la obiect. Un tip de demers jurnalistic, obiectiv și profesionist. Așa da!

MULTI-WAVE SURVEY (ROMÂNIA) – COVID 19 – WAVE 1 ROMÂNIA – TOLERANȚA

Revenim, într-un moment de pauză între valurile cercetării, cu prezentarea și interpretarea, acolo unde datele o cer, a rezultatelor primului val. Din considerente metodologice, în special pentru a reuși să identificăm eventuale tendințe în percepțiile și atitudinile respondenților, fiecare val păstrează un calup de întrebări comune, diferențiindu-se, însă, prin analiza unui aspect specific, aspect care îi va da și (sub) titlul aferent. Primul val analizează, alături de chestiunile de bază și gradul de toleranță al românilor față de cei percepuți ca diferiți.

Principalele rezultate le puteți citi pe pagina de Facebook a Quest Research, precum și în presa centrală; raportul va fi disponibil pe site-ul companiei în secțiunea Arhiva a site-ului ce urmează să fie lansat cât de curând.

https://www.fanatik.ro/sondaj-romanii-nu-au-incredere-in-responsabilii-pentru-gestionarea-epidemiei-si-se-tem-sa-aiba-vecini-bolnavi-de-covid-19-19183062?fbclid=IwAR1BPWT9DJI7bOrvuXZBPsloyVSyGPlBnqY6qPyu6bsWquwLPC0NyoIOHeY

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/sondaj-romanii-recunosc-ca-ies-din-casa-se-tem-mai-mult-de-pierderea-jobului-si-sunt-intoleranti-fata-de-cei-infectati.html?fbclid=IwAR0BKUAmRP7mB7GAD52h_qwJO38C5HOYYPWcFGb43RlA49TA64273plzkps

Ne vom opri astăzi doar la analiza datelor care diferențiază primul val de cele ce vor urma, anume datele referitoare la felul în care românii se raportează la minorități în sensul larg al cuvântului. Graficul ce urmează ilustrează răspunsurile persoanelor intervievate la întrebarea Vă rog să îmi spuneți dacă ați fi de acord să aveți ca vecini….Pentru că tema generală a studiului este reprezentată de cunoștințele, atitudinile și comportamentul populației României în raport cu pandemia de coronavirus am inclus în categoria extinsă a minorităților și persoanele infectate cu COVID – 19. La o primă lectură putem spune, făcând un joc de cuvinte nu știm cât de reușit, că românii se comportă într-un mod nediscriminatoriu atunci când, cel puțin declarativ, refuză apriori tot ceea ce este diferit: Absolut toate categoriile incluse în listă au adunat procente de peste 50% pentru varianta NU i-am dori ca vecini. Ne permitem o glumă, la modă însă, afirmând că cei intervievați au luat recomandările de distanțare socială mult prea în serios. Cu referire strict la procentul de 53% dintre cei care nu și-ar dori ca vecini persoane infectate de COVID-19, acesta trebuie pus, obligatoriu, în directă cu legătură cu cei care cunosc pe cineva care a fost sau este infectat cu acest virus – doar 8%. Riscăm să atribuim această intoleranța unui concept devenit clasic, anume frica de necunoscut, nu putem, însă, extinde această explicație pentru anumite categorii din listă despre care nu se poate vorbi de necunoscut. Nu facem recomandări, nu e locul lor aici, dar se pare că ideile toleranței și acceptării celuilalt ne vor fi încă multă vreme de-aici încolo străine. De-aici și tematica valului doi, percepția pe care o au, în contextul pandemiei, românii de-acasă față de cei din diaspora.

XII COVID 19 – Mistificatorii statisticilor – Russia

Tot frunzărind zi și noapte statisticile (alcătuite pornind de la comunicatele oficiale) ne-a sărit în ochi, astăzi, cazul Federației Ruse. Ne-a sărit în ochi, de fapt, cu ceva timp în urmă, nu l-am analizat mai profund întrucât am căzut, parțial, în capcana propagandei regimului Putin care afirma că măsurile luate la timp și cu fermitate au rezolvat din fașă problema răspândirii COVID – 19. Convingerea noastră, deocamdată aflată la nivel de intuiție, este că ceva e putred la temelia Kremlinului. În primul rând frapează numărul testărilor: 795,000, locul 3 în lume, după USA și Germania, 5,45 testări la mia de locuitori. Din cunoștințele noastre, e drept nu foarte vaste, sistemul medical rusesc nu se evidenția printr-o preocupare de o atât de mare amploare pentru sănătatea populației, ba dimpotrivă. Presa occidentală nu e chiar atât de încrezătoare și de laudativă în și la adresa capacității amicilor noștri slavi de a face față unei eventuale suprasolicitări a rețelei spitalicești din pricina bolnavilor de COVID 19. Există câteva stabilimente de elită în marile orașe, majoritatea spitalelor aflându-se, însă, într-o stare mult mai rea decât ar vrea să comunice aparatul de stat. https://theconversation.com/letat-russe-face-au-defi-du-coronavirus-135272

Vom prezenta în continuare situația din Rusia, în mod normal am aprecia capacitatea și rezultatele unei bune gestionări a crizei sanitare, cum suntem sceptici din fire și ne place, dincolo de cifre, să facem și mici aluzii culturale amintim proverbul rusesc: Soţia e frumoasă în două rânduri – în ziua nunţii şi la înmormântare, sperăm că nu a ei, dar nici a lui.

Coronavirus Cases: 7,497; deaths: 58; Recovered: 494. Rata deceselor: 0.77%, mai bună chiar decât cea a Germaniei – ne cam îndoim cunoscută fiind relaxarea cu care regimurile sovietice cuantificau decesele provenind mai ales din propriile rânduri. Pronosticul nostru: se va înrăutăți și în Rusia situația, șansa celor aflați în Siberia fiind că, pentru a-și întâlni primii vecini, trebuie să meargă 14 zile, exact cât să le treacă eventualele simptome.

COVID 19 – Multi-Wave Survey (România)/ Republica Moldova

QUEST RESEARCH va realiza, pe toată durata stării de urgență (adică cel puțin până pe data de 16 mai) un studiu de monitorizare a comportamentului populației în relație cu măsurile de izolare impuse de autorități. Studiul va viza deopotrivă felul în care cetățenii percep instituțiile responsabile cu gestionarea crizei. Vor fi raportări săptămânale, comunicate de presă, analize și discuții. Quest Research nu urmărește decât dezvoltarea unui instrument util deopotrivă autorităților, experților care urmăresc evoluția pandemiei, mass-mediei și publicului larg.

Metodologie: sondaj telefonic (Computer Assisted Telephonic Interview) și online Web Asistate de Computer (CAWI)/ Grup țintă: populația României 18+/ Eșantion: 250 respondenți, stratificat regional – primul val/ Perioada de colectare a datelor: 13-15 aprilie (prima săptămână de monitorizare);

Ideea acestui studiu ne-a venit pornind de la o inițiativă a colegilor noștri din Republica Moldova CBS-AXA-Center of Sociological Investigations and Marketing Research cărora le mulțumim pentru faptul că ne-au furnizat metodologia și rezultatele raportului de cercetare după primul val la câteva minute după anunțarea rezultatelor. Vom încerca, acolo unde este posibil, să realizăm anumite analize comparative pe care le vom pune, gratuit, la dispoziția tuturor celor interesați.

Iată câteva rezultate, așa cum apar ele în prezentarea celor de la CBS-AXA


XI. COVID 19 – ROMÂNIA sau ora scadenței

Dacă cineva vrea să afle țara din Uninunea Europeană care a alocat cel mai mic buget Sănătății (calculat în două moduri, fie ca euro/ locuitor, fie ca procent alocat din Produsul Intern Brut) nu trebuie să caute mult, se uită doar în coada clasamentelor oficiale și găsește, în ambele, numele României. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20181129-2

Dacă același cineva vrea să afle țara din Uniunea Europeană care a alocat cel mai mic buget Educației nu trebuie să caute mult, se uită din nou în coada clasamentului și găsește, din nou, numele României. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_expenditure_on_education&fbclid=IwAR2FL4YCUeKtyeRfqHuqhC1aB7hybQ3hA_FLF2zNhYNncmG5ZO_FEBrKfOM

Problemă de logică: în contextul în care procentul din Produsul Intern Brut pe care România l-a alocat Sănătății este de aproximativ 5%, în timp ce țările cele mai afectate de COVID – 19 din UE au alocări bugetare de 11,5% (Franța), 9% (Spania) și 8,9% (Italia) și în care evoluția pandemiei a dus la cele mai mari cifre atât în ceea ce privește numărul infectărilor cât și în cel al deceselor ne întrebăm, oarecum retoric, ce se va întâmpla aici, acasă.

Se pare , deși cifrele sunt descurajante, că situația în Italia și Spania se stabilizează, va urma și Franța, cifrele mari la decese din ultimele zile sunt datorate unor raportări întârziate care seamănă cu cele din nordul Moldovei. Ce va fi la noi vom afla cam în două săptămâni.

Înainte de a trece la analiza datelor de astăzi 4/4/2020, ceva ce, glumind un pic, le va încălzi pe doamne și domnișoare:

X. COVID 19 – 02. aprilie 2020 – România și spitalele ei decorate!

Pentru început câteva statistici mai puțin obișnuite (fotbal, alcool și joburi), apoi trecem la România, adică la ce ne doare.

Alături de sportul național pe care, cu cinste, l-am exportat prin diverse capitale europene „alba-neagra”, un nou joc apărut pe timp de carantină vine să-i ia locul: ”uite decorația, nu-i decorația”. Cu un an în urmă președintele Iohannis a decorat SpitalulJudețean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava cu Ordinul ”Meritul Sanitar” în grad de Cavaler „în semn de apreciere pentru activitatea de asistenţă medicală, precum şi pentru rezultatele obţinute în perfecţionarea actului medical”. Gafele în serie de la spitalul decorat, gafe care au urcat Suceava pe primul loc în clasamentul județelor cu cele mai multe cazuri confirmate de COVID-19 l-au determinat pe președinte să retragă decorația cu pricina; poate, acum să o reutilizeze, cât mai are timp, pentru alte spitale care, încă, nu au comis nicio tâmpenie descoperită. A nu se înțelege că blamăm, generalizând pripit, toate spitalele și toate cadrele medicale din România, avem, însă, o problemă cu numirile politice, cu pilele puse rubedeniilor la diverse concursuri mai mult sau mai puțin fictive. Nu e treaba noastră, dar parcă nu am recomanda nimănui un sejur în spitalele din România.

1. SUCEAVA70125,60%
2. Mun. BUCUREȘTI50518,44%
3. BRAȘOV1174,27%
4. CONSTANȚA1114,05%
5. ARAD1104,02%
6. NEAMȚ1073,91%
7. CLUJ1053,83%
8. HUNEDOARA1003,65%
9. TIMIȘ983,58%
10. GALAȚI822,99%
11. VRANCEA602,19%
12. IAȘI541,97%
13. ILFOV541,97%
14. BOTOȘANI401,46%
15. BIHOR391,42%
16. MARAMUREȘ391,42%
17. MUREȘ381,39%
18. IALOMIȚA371,35%
19. COVASNA341,24%
20. PRAHOVA270,99%
21. BISTRIȚA-NĂSĂUD220,80%
22. DOLJ220,80%
23. SIBIU220,80%
24. BACĂU190,69%
25. DÂMBOVIȚA190,69%
26. GIURGIU190,69%
27. CĂLĂRAȘI170,62%
28. SATU-MARE160,58%
29. TELEORMAN160,58%
30. CARAȘ-SEVERIN130,47%
31. BUZĂU120,44%
32. BRĂILA110,40%
33. ARGEȘ100,37%
34. MEHEDINȚI100,37%
35. ALBA90,33%
36. VASLUI90,33%
37. OLT80,29%
38. GORJ70,26%
39. VÂLCEA70,26%
40. SĂLAJ60,22%
41. TULCEA60,22%
42. HARGHITA00,00%
CAZURI ACTIVE ÎN ROMANIA/ JUDEȚE

Și acum situația globală:

De câteva zile se păstrează următoarea structură: 74% Cazuri Active (961,448 la nivel global); 21% vindecări (203,176 la nivel global) și 5% decese (49,163 la nivel global)

ROMANIA: 2738 cazuri, 94 decese, 267 vindecări, 2377 cazuri active. Rata a deceselor: 3,43% (locul 31 în lume)

IX. COVID 19 – 1.04.2020 – West Pacific Region – ANALIZĂ

Conform WHO (World Health Organization) lumea se împarte, astăzi, în 6 regiuni: Western Pacific Region, European Region, South-East Asia Region, Eastern Mediterranean Region, Region of the Americas, African Region, bănuim funcție de felul în care alege să bântuie coronavirusul. Vom încerca astăzi o analiză a regiunii Western Pacific Region tocmai pentru că acolo a început pandemia și, nu în ultimul rând, pentru că acolo pare că este cel mai bine gestionată.

Iată lista celor 15 țări (+1) care au raportat cazuri de coronavirus. Vom discuta apoi câteva chestiuni despre două țări ale căror raportări suscită încă ceva polemici în presa occidentală. (Clasamentul este realizat în funcție de rata deceselor).

Situația detaliată din Republica Moldova: https://www.facebook.com/vasile.cantarji/posts/3032096496812399

CountryTotal casesTotal deaths% DeathsRecovered% RecoveredActive Cases% ActiveReported 1 case
1. Philippines2311964,15%502,16%216593,68%29 Jan
2. China8155433124,06%7623893,48%20042,46%10 Jan
3. Japan2178572,62%42419,47%169777,91%14 Jan
4. Korea98871651,67%556756.31%415542,02%24 Feb
5. Malaysia2908451,55%64522,18%221876,27%24 Jan
6. Brunei13110,76%5239,69%7859,54%8 Mar
7. Australia4864210,43%3457,09%449892,48%24 Jan
8. Singapore100030,30%24524,50%75275,20%22 Jan
9. New Zealand70810,14%8311,72%62488,14%27 Feb
10. Vietnam21800,00%6328,90%15571,10%22 Jan
11. Cambodgia10900,00%2522,94%8477,06%26 Jan
12. Mongolia1400,00%214,29%1285,71%9 Mar
13. Laos1000,00%00,00%10100%23 Mar
14. Fiji500,00%00,00%5100%18 Mar
15. Papua New G.100,00%00,00%1100%19 Mar
16. NORTH KOREA000,00%00,00%00,00%NEVER EVER

Nu comentăm cifrele, considerăm că singura țară care este în situație de risc este Filipine. În schimb câteva chestiuni despre China și North Korea nu trebuie trecute cu vederea. Conform mai multor publicații occidentale două aspecte ar duce la concluzia că autoritățile chineze au ascuns numărul de real de morți ca urmare a infectării cu COVID-19: pe de o parte circa 6000 de urne funerare așteptau să fie ridicate de rudele decedaților din Wuhan, un număr aproape dublu față de numărul total al morților de pe întreg teritoriul Chinei și, pe de altă parte, faptul că, pe perioada pandemiei și după zeci de mii de linii telefonice au fost reziliate. https://www.lesechos.fr/monde/chine/coronavirus-interrogations-sur-le-nombre-reel-de-deces-en-chine-1190272?fbclid=IwAR3CSZ96loOq1jK1Hvbju509jXKp3lkandtgcDi45mASwV2tbJ7nam4h2zE

North Korea, Coreea de Nord, celebra țară fără de egal condusă de inegalabilul lider Kim Jong-un, nu a raportat niciun caz de COVID-19. Nici nu le dorim să aibă, presa occidentală, însă, se pare că nu prea le dă crezare; se spune că deși erau aproape continuu preocupați de exercițiile militare, pe 13 martie aveau deja vreo 24 de zile de când nu au mai ridicat de la sol vreun avion. https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-03-16/north-korea-s-official-virus-tally-zero-experts-aren-t-so-sure

Și acum situația globală: (alarmat în cazul României este creșterea continuă a ratei deceselor)

CountryTotal casesTotal DeathsRata deceseRata vindecăriReported 1st case
WORLD91256545541
1. Italy1105741315511,90%15,24%29 Jan
2. San Marino2362611,02%5,51%26 Feb
3. Indonesia15281368,90%5,30%1 Mar
4. Spain10213690538,86%22,17%30 Jan
5. Netherlands1361411738,62%1,84%26 Feb
6. RD Congo9888,16%2,04%9 Mar
7. UK2947423527,98%0,46%30 Jan
8. Iraq694507,20%24,50%21 Feb
9. France5698940327,08%19,19%%23 Jan
10. Egypt710466.48%22,11%13 Feb
11. Iran4759330366,38%32,51%18 Feb
12. Albania243156,17%21,40%7 Mar
13. Algeria7167166,15%6,42%24 Feb
14. Bolivia1151156,09%0,87%9 Mar
15. Belgium139648285,93%15,27%3 Feb
16. Honduras172105,81%1,74%10 Mar
17. Maroc638365,64%3,76%1 Mar
18. Burkina Faso261145,34%12,26%8 Mar
19. Dominican R.11091109514,60%29 Feb
20. Philippines2311964,15%2,16%29 Ian
21. China8155433124,06%93,48%10 Ian
22. Sweden44351804,06%0,36%30 Ian
23. Hungary525203,81%7,62%3 Mar
24. Romania2460923,74%10,24%25 Feb
25. Greece1314493,73%3,96%25 Feb
26. Guadeloupe11443,51%19,30%12 Mar
27. Mauritius14353,50%0,00%17 Mar
28. Brazil58122023,48%2,19%24 Feb
29. Ecuador2302793,43%2,52%28 Feb
30. Cuba18663,23%4,30%10 Mars
31. Andorra376123,19%2,66%1 Mars
32. Denmark2860903,15%0,03%26 Feb
33. Ghana16153,11%19,25%11 Mars
34. Cyprus26283,05%8,78%8 Mars
35. Liban479142,92%8,98%3 Mars
36. Bosnia450132,89%3,78%4 Mars
37. India1590452,83%9,31%29 Jan
38. Peru1065302,82%37,00%5 Mars
39. Macedonia32992,74%3,65%25 Feb
40. Cameroon22362,69%2,24%5 Mars
41. Switzerland171374612,69%17,31%24 Feb
42. Japan2178572,62%19,47%14 Jan
43. Argentina1054272,56%22,77%2 Mar
44. Serbia900232,56%4,67%5 Mar
45. Ucraina669172,54%1,49%2 Mar
46. Panama1181302,54%0,76%9 Mar
47. Tunisia394102,54%0.76%1 Mar
48. Mexico1215292,39%2,88%27 Feb
49. Martinique12832,34%21,09%4 Mars
50. USA21140847182,23%4,16%20 Jan
51. Ireland3235712,19%0,15%28 Feb
52. Portugal74431602,15%0,58%1 Mars
59. Turkey156792771,77%2,12%9 Mars
62. Korea 98871651,67%56,31%24 Feb
64. Malaysia2908451,55%22,18%24 Jan
66. Poland2347351,49%0,30%3 Mars
70. Pakistan2042261.27%4,02%25 Feb
71. Austria109281281,24%10,63%24 Feb
73. Finlanda1418171,20%0,71%28 Jan
74. Germany779819311,19%23,98%26 Jan
75. Canada97311141,17%17,84%24 Jan
77. Moldova35341,13%5,10%6 Mars
78. Luxembourg2178231,06%3,67%28 Feb
79. Czechia3330320,96%1,35%29 Feb
81. Russia2777240,86%6,84%30 Jan
83. Norway4651390,840,28%25 Feb
97. Chile2738120,44%5.70%2 Mar
98. Australia4864210,43%7,09%24 Jan
99. Israel5591210,38%4,04%20 Feb

Și pentru că de sondaje ne ocupăm, vă rugăm accesați link-ul următor: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdAh9EQkwKvV7i63qG4I__7PCq6cF82qlHWZVp87UjqYaZUuw/viewform?usp=sf_link Premii surpriză pentru cei care răspund onest 🙂

VIII. COVID 19: La France (in) soumise

Pentru cei nefamiliarizați cu politichia din Hexagon, La France insoumise (FI) e o entitate politică de stânga, ceva mai radicală, condusă de Jean-Luc Mélenchon, un fel de Vadim, un pic mai temperat. În prezent cetățeanul militează pentru naționalizarea operatorilor economici care produc măști, rezerve de oxigen medical etc. Jocul de cuvinte, cu referire la pandemia de coronavirus, nu e deloc greu de înțeles, în consecință nu-l explicăm.

Înainte de a trece la deja clasica analiză a clasamentului țărilor afectate de Coranavirus funcție de rata deceselor (calculată după următoarea formulă: Number of deaths from disease/ Number of diagnosed cases of disease x 100), vom discuta un personaj și un scandal în vogă în Franța acum, anume cazul doctorului marseillez Didier Raoult și scandalul medicamentului minune – hydroxychloroquine care, asociat cu un antibiotic, ar reprezenta leacul pentru COVID – 19. Pentru cunoscătorii limbii lui Balzac, iată o recentă anchetă a BFM TV: https://www.bfmtv.com/mediaplayer/video/professeur-raoult-enquete-sur-un-rebelle-1234424.html. Pentru necunoscători câteva detalii: (preluate din Le Monde) Didier Raoult, departe de a fi un vraci medieval, este director al Institut hospitalo-universitaire en maladies infectieuses de Marseille; născut în Senegal (13.03.1952) este infecțiolog și profesor de microbiologie francez. Specialist în maladii infecțioase tropicale emergente, profesor la Facultatea de științe medicale și paramedicale din Marseille. Ar fi rămas în anonimat până și pentru noi dacă, în plină pandemie, nu ar fi anunțat, cu surle și trâmbițe pe Stade Velodrome, că, nici mai mult nici mai puțin, a descoperit un tratament pentru COVID-19. Dacă nu am fi adepții datelor l-am considera pe domnul Raoult drept un individ care nu urmărește decât să-și crească notorietatea profitând de impactul pe care orice știre de acest gen îl are în rândul presei și, implicit, al consumatorilor de presă . Marseillezo-senegalezul de care vorbim a descoperit vreo 400 de microbi (circa 20% din totalitatea microbilor în stare să infecteze oamenii, fiind și nașul a cel puțin doi viruși, în sensul că i-a numit după chipul și asemănarea lui. Vineri, 27 martie, Didier Raoult a publicat online, pe site-ul (IHU) Méditerranée Infection de Marseille, un nou studiu privind hydroxychloroquina studiu care ar confirma eficacitatea acestui tratatment impotriva SARS-CoV-2, afirmație care nu a întârzâiat să suscite controvrese printre oamenii de știință din domeniu: « Nous confirmons l’efficacité de l’hydroxychloroquine associée à l’azithromycine (un antibiotique) dans le traitement du Covid-19 », concluzie pe care mulți o consideră ca fiind nu tocmai fundamentată. Principalul contraargument este că studiul nu cuprinde și un grup de control, adică pacienți cărora să nu li se administreze medicamentul. Studiul efectuat pe un număr de 80 de pacienți dintre care 65 (81%) au ieșit din spital după, în medie, 5 zile, urmare a unei evoluții favorabile a maladiei, în timp ce un pacient în vârstă de 74 de ani aflându-se la terapie intensivă iar un altul, 86 de ani, a decedat. Contestatarii lui Raoult aduc, și ei, în scenă, argumentul cifrelor: ”Très intéressant. Les données connues sur 600.000 cas sont : 85% de cas bénins, 15% de cas sévères, 5% de cas en soins intensifs. Chiffres retrouvés aussi chez les 80 personnes traitées à l’IHU de Marseille. Vérifiez vous-même.” (Axel Kahn – genetician francez). Răspunsul lui Raoult nu a întârzâiat, absența grupului de control fiind justificată prin faptul că niciun pacient nu avea contraindicații și printr-o precizare în Le Monde conform căreia « Le médecin peut et doit réfléchir comme un médecin, et non pas comme un méthodologiste ». Raoult intră astfel în centrul unei dezbateri mondiale în privința utilizării chloroquinei și hydroxychloroquinei în combaterea coronavirusului. În unele țări se marșează chiar pe administrarea în masă a acestor medicamente, în timp ce Donald Trump le-a numit un dar venit din cer, probabil din cerul portului Marseille. În același timp, o amplă cercetare europeană coordonată de institutul de cercetare INSERM, numită DISCOVERY a început în data de 22 martie și constă în testarea eficacității diverselor molecule (inclusiv hydroxychloroquina) împotriva COVID -1 9. Opt sute de pacienți francezi (cu forme severe ale maladiei și 3200 în întreaga Europă). Este vorba de o cercetare ai cărei pacienți sunt ….trași la sorți și care prevede cinci modalități de tratament printre care și hydroxychloroquina. În altă ordine de idei o asistentă din SUA care participă la îngrijirea bolnavilor de coronavirus ajunge să câștige 100 de dolari/ oră. https://nypost.com/2020/03/28/mercenary-nurses-get-big-bucks-to-work-in-nyc-during-coronavirus-outbreak/. La noi medicii se imbolnăvesc fară a fi testați în mod prioritar, așa cum ar trebui. . Începând de astăzi vom publica și situația din Republica Moldova, așa cum este ea reflectată în analizele sociologului Vasile Cantarji: https://www.facebook.com/vasile.cantarji/posts/3029210290434353

CountryTotal casesTotal deathsRata deceseRata vindecăriRata cazuri critice
WORLD799,67738,720
1. Italy1017391159111,39%14,37%3,91%
2. Spain9441781898,67%19,08%5,94%
3. Indonesia14141228,63%5,30%0,00% (No data)
4. Olanda117508647,35%2,13%8,95%
5. France4455030246,79%17,79%11,35%
6. Iran4149527576,64%33,52%8,46%
7. UK2214114086,36%0,61%1,47%
8. Belgium127757055,52%13,28%7,99%
9. Phillippines2084884,22%2,35%0,05% (No data)
10. China8151833054,05%93,29%0,65%
11. Greece1212463,80%4,29%5,94%
12. Sweden40281463,62%0,40%5,31%
13. Brazil46611653,54%2,72%6,35%
14. Ecuador1966623,15%2,75%2,95%
15. Romania2245 (28)693,07%9,80%1,60%
16. Japan1953562,87%21,71%2,87%
17. Denmark2815772,74%0,04%4,94%
18. Mexic1094282,56%3,20%0,09%
19. India1251322,56%8,15%0,0%
20. Panama1075272,51%0,84%4,00%
21. Switzerland159223592,25%11,45%1,89%
22. Portugal64081402,18%0,67%1,39%
23. USA16435931731,93%3,35%1,79%
24. Ireland2910541,86%0,17%2,03%
25. S.Korea97861621,66%55,26%0,56%
26. Turkey108271681,55%1,50%1,78%
27. Poland2132311,45%0,33%0,14%
28. Malaysia2626371,41%18,24%2,06%
29. Pakistan1865251,34%4,08%0,64%
30. Austria97721281,31%11,21%1,98%
31. Canada7474921,23%14,91%1,61%
32. Luxembourg1988221,11%4,02%1,26%
33. Germany670516500,97%20,13%2,95%
34. Finlanda1384130,94%0,72%3,54%
35. Cehia3002240,80%0,83%1,13%
36. Russia2337170,73%5,18%0,34%
37. Norway4465320,72%0,27%1,70%
38. Thailand1651100,61%20,71%1,39%
39. Saudi Arabia145380,55%7,91%0,83%
40. Australia4557190,42%7,40%0,50%
41. Israel4831180,37%3,37%1,03%
42.Chile244980,33%6,37%0,29%
43. South Africa133630,23%2,34%0,53%
44. Islanda108620,18%14,46%2,30%
ROMÂNIA – locul 15 la rata deceslor!

VII. COVID 19 – Written and directed by Quentin QUARANTINO

Recomandăm creațiile lui Tarantino pentru cei aflați la izolare, nu ne dorim, însă, ca rata mortalității COVID 19 să o atingă pe cea din anumite filme ale celebrului regizor.

CountryTotal casesTotal deathsRata deceseRata vindecăriRata cazuri critice
WORLD650919302994,65%21,44%3,88%
1. Italy924721002310,84%13,39%4,17%
2. Indonesia11551028,83%5,11%0,00%
3. Spain7224856907,88%17,00%5,76%
4. Iran3540825177,11%32,98%9,05%
5. Netherlands97626396,55%0,03%7,80%
6. Phillippines1075686,33%3,26%0,09%
7. France3757523146,16%15,17%11,37%
8. UK1708910195,96%0,79%0,95%
9. China8134932954,05%92,16%1,09%
10. Belgium91343533,86%11,64%8,64%
11. Sweden30691053,42%0,52%6,97%
12. Japan1499493,27%26,95%3,74%
13. Greece1061323,02%4,90%6,22%
14. Denmark2201652,95%0,05%4,95%
15. Brazil3477932,67%0,17%8,51%
16. Ecuador1627412,52%0,18%3,56%
17. ROMANIA1452302,07%9,57%2,34%
18. Portugalia51701001,93%0,83%1,72%
19. Switzerland133772421,81%11,44%1,52%
20. USA11644819431,67%2,77%2,29%
21. Turkey5698921,61%0,74%4,23%
22. S.Korea94781441,52%50,76%0,62%
23. Malaysia2320271,16%13,79%2,33%
24. Canada4757551,16%7,44%2,52%
25. Poland1481171,15%0,47%0,20%
26. Ireland2121221,04%0,24%2,78%
27. Luxembourg1605150,93%2,49%1,56%
28. Austria8030680,85%2,80%1,59%
29. Pakistan1420120,85%2,04%0,49%
30. Finland116790,77%0,86%2,74%
31. Germany562024030,72%11,85%2,81%
32. Norway3972200,50%0,18%1,91%
33. Thailand124560,48%7,79%0,88%
34. Australia3635140,39%4,68%0,63%
35. Czech Rep.251490,35%0,43%1,34%
36. Israel3460120,35%2,57%1,45%
37. Saudi Arabia120340,33%3,08%0,50%
38. Russia126440,32%3,88%2,69%
39. Chile190960,31%3,20%0,37%
40. South Africa117010,09%2,65%0,60%
Design a site like this with WordPress.com
Get started